În ultima vreme se
poate constata cu uşurinţă o creştere a conflictelor dintre Asociaţiile de proprietari
şi proprietarii de imobile tip condominium. Marea majoritate datorate debitelor
restante ale proprietarilor către asociaţii şi extrem de puţine privind
respectarea drepturilor proprietarilor.
Multe din cauzele
aflate pe rolul instanţei, având ca obiect „debitele restante” ale unui
proprietar către asociaţie sunt întemeiate şi reale, dar din păcate sunt şi
foarte multe cauze unde proprietarii riscă să-şi piardă casele deoarece nu ştiu
să-şi apere cauza.
Am întâlnit foarte
des proprietari nemulţimiţi (justificat sau nu) de activitatea
administratorilor (eronat îndreptată nemulţumirea către ei) dar pe bună
dreptate şi administratori care încearcă să-şi facă treaba şi suportă
nedreptăţile din partea proprietarilor.
Spun eronat
deoarece un proprietar care consideră că i s-a încălcat un drept sau a suferit
un prejudiciu nu trebuie să se adreseze administratorului de asociaţie ci Preşedintelui respectiv Comitetului executiv care are rolul de
execuţie într-o asociaţie şi a cărui principală obligaţie este de a apăra
interesele proprietarilor.
Cu permisiunea
dumneavoastră am să împărtaşesc din experienţa proprie.
Până în prezent un
proprietar putea alege doar cele două căi prezentate mai jos:
-
Acţionarea
în instanţă a asociaţiei dacă consideraţi că vi s-a încălcat un drept şi în
conformitate cu prevederile Legii 230/2007;
-
Solicitarea
unei expertize contabile judiciare sau extrajudiciare.
Acestea sunt cele
două posibilităţi cunoscute de marea majoritate a proprietarilor.
Avantaje
|
Dezavantaje
|
Vi se face dreptate
|
Costuri foarte ridicate
|
Durată de timp privind soluţionare
destul de mare
|
|
Stresul provocat de procedura
instanţei de judecată
|
|
Cine este vinovat va
fi sancţionat de instanţă
|
Lipsa sau gestionarea deficitară a
dovezilor
|
Plus alte două riscuri pe care
totuşi din respect pentru profesia de avocat sau expert contabil nu am să le
enumăr.
|
Caracteristicile
procesului civil
1) Procesul civil reprezinta o succesiune de
acte si fapte.
2) In cadrul acestei activitati se nasc
raporturi juridice procesuale atat intre parti, cat si intre acestea si
instanta.
3) Obiectul procesului e reprezentat de
solutionarea unui diferend, fiind de exceptie situatia in care interventia
instantei este solicitata conform legii, in situatii neconflictuale.
4) Procesul civil incepe cu sesizarea
organului jurisdictional prin cererea de chemare in judecata si sfarseste prin
executarea silita a hotararii judecatoresti.
5) Participantii necesari la procesul civil
sunt: organul jurisdictional, reclamantul si paratul, acestora adaugandu-li-se
si unii participanti, numiti principali (organul de executare silita si
procurorul), dar si unii participanti auxiliari (martori, experti, avocati).
6) Scopul activitatii de judecare este
concretizat in stabilirea sau realizarea unor interese legitime, astfel ca
fundamentul subiectiv al judecarii este reprezentat de incalcarea sau contestarea
unui drept sau interes legitim.
Totuşi există şi o
altă posibilitate, respectiv:
-
deschiderea
unei proceduri de mediere de către propritar sau de către asociaţie;
-
solicitarea
unei expertize contabile extrajudiciare.
Avantaje
|
Dezavantaje
|
Costuri reduse în comparaţie cu
cele le unui proces
|
Riscul ca mediatorul
să nu cunoască foarte bine domeniul asociaţiilor de proprietari.
|
Durată de timp privind soluţionare
conflictului foarte mult redusă.
|
|
Garanţia neutralităţii şi
imparţialităţii mediatorilor
|
|
Gestionarea corectă a dovezilor de
care dispuneţi
|
|
Posibilitatea retragerii din
cadrul procedurii de mediere în cazul în care nu se ajunge la o înţelegere.
|
|
Ambele părţi implicate au de
căştigat
|
De ce să alegeţi medierea?
Medierea
este o modalitate minunată de a scăpa de stresul de a merge la tribunal.
Comparată cu un proces, abordarea căii de Mediere a conflictelor poate avea
rezultate mai bune, mai rapide şi mai ieftine, fără a epuiza nervos şi
financiar părţile implicate. În comparaţie cu avocaţii şi sistemul juridic de
soluţionare a cauzelor, mediatorii sunt, de obicei, mai interesaţi de modul de
rezolvare a problemelor decăt de cine căştigă şi cine pierde.
Însă
nici un mediator nu va reuşi să facă „minunile” pe care ni le dorim dacă nu
suntem dispuşi să ne vedem pe noi înşine şi pe adversari ca pe fiinţe umane cu
defecte, dar care suntem încă demne de respect, putând astfel să trecem la o înţelegere
reciprocă mai profundă. Numai aşa avem şansa de a face faţă realităţii potrivit
căreia nicio problemă nu este prea neagră sau prea albă, că fiecare om deţine
partea sa de adevăr şi că indignarea ne-ar putea orbi astfel încât să ne
provoace un dezastru pentru toţi cei implicaţi, inclusiv pentru noi însăşi.
Principalele caracteristici ale
medierii sunt:
- Procedură voluntară – doar parţile decid dacă doresc să urmeze calea medierii;
- Negociere asistată - mediatorul este independent, imparţial şi neutru faţă de părţi;
- Soluţia (Acordul) aparţine partilor – NU este impusa de mediator;
- Rezultatul medierii este de tip câştig-câştig spre deosebire de procesul clasic în care soluţia este întotdeauna de tip câştig-pierdere;
- Costuri reduse – onorariul mediatorului este suportat de către ambele parţi, în cote egale. Excepţie: dacă parţile se înţeleg altfel, plata se va face aşa cum au hotarat ele. Modalitatea convenită de părţi nu afectează soluţia medierii, mediatorul păstrându-şi neutralitatea şi imparţialitatea;
- Timp redus de soluţionare – minim 2 ore – maxim 3 luni;
- Procedura de informare a părţilor nu poate depăşi 15 zile calendaristice, incluzând şi formalităţile necesare convocării acestora.
- Confidenţialitatea informaţiilor – mediatorul este depozitarul secretelor părţilor implicate în procedura medierii. Acestea se bucură de garanţia confidenţialităţii, fără de care medierea n-ar putea exista. Mediatorul are ca datorie primordială şi fundamentală păstrarea confidentialităţii informaţiilor de care a luat la cunoştinţă în timpul procedurii medierii precum şi a documentelor care au fost predate ori întocmite cu aceasta ocazie. Aceeaşi obligaţie o au şi partile. Motivul? Pentru a nu afecta economic, moral ori social actorii implicaţi în mediere. Orice informaţie făcută publică în timpul medierii NU poate fi utilizată ulterior de către partea adversă, într-un proces clasic. Excepţie: dacă parţile au convenit altfel;
- Părţile pot fi asistate de avocaţi sau reprezentate prin mandat special, autentificat la notariat, de alte persoane.
( http://mediatorlacramioararadulescu.wordpress.com/ce-este-medierea/)
De ce şi cum să alegeţi expertiza contabilă extrajudiciară?
Expertiza
contabilă extrajudiciară este acea expertiză care în afară de orice intervenţie
judecătorească are loc direct între părţile aflate în litigiu sau este
solicitată de persoane fizice sau juridice în vederea stabilirii adevărului şi
legalităţii în raporturile lor de activitate.
Principalele trăsături caracteristice ale expertizei contabile extrajudiciare
sunt:
a. este mijloc de fundamentare a deciziilor, de
conciliere între parteneri si de fundamentare preliminară a acţiunilor şi
contestaţiilor în justiţie;
b. este activitatea prin care părţile interesate pot dobândi
- în afara acţiunilor judiciare - lămuriri de natură economico-financiară din
partea unor profesionişti contabili independenţi, de înaltă probitate şi cu
deontologie profesională recunoscută;
c. se axează pe cercetarea obiectivelor fixate de solicitant(ţi),
dar expertul contabil poate releva şi obiective colaterale, pe care le consideră
relevante în speţă;
d. este o activitate contractată la solicitarea celor
care o consideră oportună în acţiunile pe care vor sa le întreprindă.
Numirea
experţilor contabili în cazul expertizelor contabile extrajudiciare se efectuează
pe bază de contract de prestări servicii, destinatarii fiind părţile
contractante.
În cazul în care
există mai multe părţi implicate, expertul contabil trebuie să fie agreat de către
fiecare dintre acestea. Fiind un act bilateral, acest contract trebuie să
cuprindă un dispozitiv în care să fie identificabile părţile contractante,
respectiv, cabinetul de expertiză contabilă pe de o parte şi solicitantul, pe
de altă parte. Un contract destinat prestaţiei unei misiuni de expertiză
contabilă extrajudiciară trebuie să cuprindă următoarele clauze minimale:
Obiectul
contractului constă în
indicarea obiectivelor (întrebărilor) la care expertul contabil trebuie să
formuleze răspunsuri (concluzii). În situaţia în care numărul de obiective este
relativ mare, se poate introduce în contract o formulare care să permită
redactarea acestora într-o anexă la contract.
Materialul documentar
minimal pe care beneficiarul trebuie să-l pună la dispoziţia prestatorului. În
măsura în care structura materialului documentar este diversificată, cuprinzând
multe referinţe documentare, este recomandabil ca acesta să fie prezentat
într-o anexă la contract.(http://www.scritube.com/economie/contabilitate/Expertiza-contabila-extrajudic14261188.php)
Concluzie:
Stimaţi
proprietri, oricât vi s-ar părea de scumpă medierea sau expertiza contabilă
extrajudiciară alegeţi cele două soluţii deoarece vă vor aduce mult mai multe
beneficii în raport cu costurile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu