duminică, 29 ianuarie 2012
COSTURI REABILITATE TERMICA
http://www.viata-libera.ro/economie/26807-1000-de-euro-distanta-de-la-mila-statului-la-initiativa-proprie-reabilitarea-termica-la-mana-cetatenilor
miercuri, 18 ianuarie 2012
IMPOZIT PE CLADIRI
http://www.viata-libera.ro/politica-administratie/26415-afla-cum-poti-scapa-de-impozitul-pe-cladire-timp-de-sapte-ani
duminică, 15 ianuarie 2012
REPARTITOARE
http://www.viata-libera.ro/economie/26295-inginerul-care-a-adus-repartitoarele-in-galati-%E2%80%9Epatru-factori-care-umfla-facturile-la-incalzire%E2%80%9D
Inginerul care a adus repartitoarele în Galaţi: „Patru factori umflă facturile la încălzire”
Autor: Rodica Mişcalencu
Inginerul care a adus repartitoarele în Galaţi: „Patru factori umflă facturile la încălzire”
* Costurile încălzirii unui apartament cresc exponenţial dacă echilibrarea hidraulică a blocului nu a fost realizată, dacă inventarierea termică nu a fost făcută corect, dacă subsolul nu a fost izolat şi dacă citirea repartitoarelor nu este precisă şi la timp *
După Revelion, când au fost emise primele facturi la încălzire din această iarnă, pentru luna noiembrie, zeci de gălăţeni au sunat la redacţie şi s-au plâns de sumele imense calculate de firmele care se ocupă de repartizarea costurilor căldurii pe fiecare apartament dintr-o asociaţie de proprietari sau de locatari. Dintre reclamanţi, au fost câţiva care ne-au spus că, decât să mai stea în frig doar ca să nu le vină facturi mari la încălzire, ar prefera să renunţe la repartitoare şi să se întoarcă la pauşal - sistemul vechi, în care căldura e „la liber” şi costurile se împart în mod egal la toţi locatarii.
Şi, totuşi, cum de noul sistem - în care consumul de căldură este facturat cu ajutorul repartitoarelor de costuri - funcţionează în alte ţări? I-am cerut o explicaţie inginerului Tudor Rusu. Originar din Piatra Neamţ, el a adus primele repartitoare la Galaţi, la începutul anilor 2000, prin Contor Zenner România, a cărei activitate a fost preluată ulterior de Techem. Între timp, Tudor Rusu a părăsit compania, dar a rămas în domeniul instrumentelor de măsură. „Ar trebui să facem din start o delimitare a furnizorilor. Prima verigă o reprezintă furnizorul de utilităţi (în cazul nostru, Apaterm), care livrează agent termic la limita de proprietate şi facturează după un aparat cantitatea de căldură consumată în bloc. Această cantitate este transmisă apoi societăţilor care au montat repartitoarele de costuri şi care, folosind indicaţiile de pe repartitoare, fac împărţirea facturii primite. La ora actuală, pe piaţa gălăţeană există trei societăţi ce exploatează repartitoare de costuri - Elsaco Brunata, Ista şi Techem - a căror activitate este urmarită îndeaproape de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC)”, a început Tudor Rusu.
„O lucrare reuşită reduce factura cu 30 la sută”
Acesta este cazul ideal, potrivit inginerului. „O lucrare de montare a repartitoarelor reuşită aduce o factură la încălzire cu până la 30 la sută mai mică. Această economie se realizează în cazul folosirii reţetei corecte de montare a repartitoarelor: presetarea robineţilor termostataţi, invetarierea strictă a instalaţiei de încălzire din imobil, realizarea echilibrării hidraulice pe coloane, izolarea termică a subsolului şi montarea repartitorului etalon corect”, a explicat Tudor Rusu.
O greşeală, oricât de mică, făcută chiar şi într-una dintre etapele enumerate mai sus are efecte devastatoare asupra facturilor individuale la încălzire.
Adio, economii! Bun venit, facturi umflate!
„Să analizăm, în ordinea importanţei, principalele cauze care duc la facturi de încălzire mari! Prima este echilibrarea hidraulică. Odată cu contorizarea la nivel de apartament a energiei termice pentru încălzire se impune din punct de vedere legal şi tehnic echilibrarea hidraulică a instalaţiilor interioare. Se admite neefectuarea echilibrării hidraulice în cazul în care nu s-au adus modificări la instalaţiile interioare de încălzire din imobil faţă de proiectul iniţial. Aceasta este obligaţia firmelor care exploatează repartitoarele de costuri (pe cheltuiala beneficiarului, a asociaţiei de proprietari) şi este stipulată în legislaţie.
Ce înseamnă echilibrarea hidraulică? Să zicem că, la un moment dat, toate repartitoarele dintr-un bloc sunt închise. Ei bine, dacă echilibrarea hidraulică este realizată, gigacalorimetrul de la limita de proprietate este atunci pe zero. Dacă ea nu este realizată, el înregistrează agentul termic recirculat în instalaţie ca şi cum ar fi consumat. La ora actuală, nu cunosc să existe proiecte de echilibrare hidraulică finalizate în oraş. Din cauză că ele implică un volum de muncă foarte mare, firmele de repartitoare - care nu fac faţă nici acum, cu montarea şi citirea repartitoarelor - descurajează asociaţiile să ceară echilibrări, cerându-le sume foarte mari pentru aceste operaţiuni”, a explicat inginerul Tudor Rusu.
„A doua cauză care duce la facturi mari o reprezintă realizarea incorectă a inventarierii termice. Această obligaţie a asociaţiei de proprietari este privită prea uşor de personalul asociaţiilor, fapt pentru care în multe cazuri predau inventare făcute «pe genunchi», fără să fi coborât măcar în subsoluri. A treia cauză este neizolarea instalaţiei de încălzire de la subsol, pentru a limita pierderile de căldură, operaţiune care cade în sarcina locatarilor. E ca şi cum am dormi cu becul aprins şi mai apoi nu am vrea să plătim factura pentru că nu am folosit lumina. A patra şi ultima cauză care generează facturi mari este aceea că citirea repartitoarelor nu se face de către personalul firmelor de repartitoare faptic, ci de la uşă sau prin telefon. Eu, unul, cred că personalul care deserveşte repartitoarele de costuri este prea mic pentru volumul de muncă foarte mare. Şi e păcat pentru că, în alte locuri, acest concept tehnic este funcţional”, a spus Tudor Rusu.
„Indexul trebuie citit în fiecare lună!”
Fenomenul citirii „din uşă” a repartitoarelor a fost semnalat şi de Stelian Dragomir, un gălăţean din Asociaţia de Proprietari nr. 119 bis. „Cititorii nici nu intră în casă. Stau la uşă şi aşteaptă să le dăm noi indexul. Asta favorizează furtul de căldură”, s-a plâns Stelian Dragomir.
Tudor Rusu a subliniat, la rândul său, importanţa citirii exacte a repartitoarelor. „Repartitoarele trebuie citite lunar pentru că nu sunt precum apometrele. Nu avem de-a face cu mărimi fizice (cum sunt metrii cubi), pe care le putem regulariza de la o lună la alta, ci cu unităţi ponderate - rezultat al calculului unor coeficienţi care ţin de temperatură, amplasarea camerei, tipul de calorifer, materialul din care acesta este fabricat etc. Ca să facem o analogie, să zicem că avem o remorcă cu boabe de porumb. Îi cunoaştem greutatea, însă alegem să împărţim boabele cu cana. Ştim că dăm zece căni de boabe de porumb, nu şi câte kilograme. Luna viitoare, însă, nu mai împărţim boabele cu cana, ci cu ibricul. Aşadar, lucrând cu unităţi ponderate, nu se poate face o regularizare de la o lună la alta, de aceea este foarte important ca repartitoarele să fie citite corect şi la timp”, a explicat inginerul. „Cred că la ora actuală am reuşit sa montăm GPS pe căruţă. Este funcţional. Căruţa trebuie cizelată pentru a deveni limuzină şi pentru a ne bucura de facilităţile GPS-ului”, a încheiat Tudor Rusu.
Repartitorul a fost inventat în anul 1924
Potrivit datelor culese de inginerul Tudor Rusu, primul repartitor de costuri a fost patentat în anul 1924 de fraţii danezi Clorius. A fost acceptat şi introdus apoi în peste 20 de ţări, între care Germania, Slovenia, Croaţia şi, evident, Danemarca, ce apelează la acest tip de servicii şi astăzi.
Inginerul care a adus repartitoarele în Galaţi: „Patru factori umflă facturile la încălzire”
Autor: Rodica Mişcalencu
Inginerul care a adus repartitoarele în Galaţi: „Patru factori umflă facturile la încălzire”
* Costurile încălzirii unui apartament cresc exponenţial dacă echilibrarea hidraulică a blocului nu a fost realizată, dacă inventarierea termică nu a fost făcută corect, dacă subsolul nu a fost izolat şi dacă citirea repartitoarelor nu este precisă şi la timp *
După Revelion, când au fost emise primele facturi la încălzire din această iarnă, pentru luna noiembrie, zeci de gălăţeni au sunat la redacţie şi s-au plâns de sumele imense calculate de firmele care se ocupă de repartizarea costurilor căldurii pe fiecare apartament dintr-o asociaţie de proprietari sau de locatari. Dintre reclamanţi, au fost câţiva care ne-au spus că, decât să mai stea în frig doar ca să nu le vină facturi mari la încălzire, ar prefera să renunţe la repartitoare şi să se întoarcă la pauşal - sistemul vechi, în care căldura e „la liber” şi costurile se împart în mod egal la toţi locatarii.
Şi, totuşi, cum de noul sistem - în care consumul de căldură este facturat cu ajutorul repartitoarelor de costuri - funcţionează în alte ţări? I-am cerut o explicaţie inginerului Tudor Rusu. Originar din Piatra Neamţ, el a adus primele repartitoare la Galaţi, la începutul anilor 2000, prin Contor Zenner România, a cărei activitate a fost preluată ulterior de Techem. Între timp, Tudor Rusu a părăsit compania, dar a rămas în domeniul instrumentelor de măsură. „Ar trebui să facem din start o delimitare a furnizorilor. Prima verigă o reprezintă furnizorul de utilităţi (în cazul nostru, Apaterm), care livrează agent termic la limita de proprietate şi facturează după un aparat cantitatea de căldură consumată în bloc. Această cantitate este transmisă apoi societăţilor care au montat repartitoarele de costuri şi care, folosind indicaţiile de pe repartitoare, fac împărţirea facturii primite. La ora actuală, pe piaţa gălăţeană există trei societăţi ce exploatează repartitoare de costuri - Elsaco Brunata, Ista şi Techem - a căror activitate este urmarită îndeaproape de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC)”, a început Tudor Rusu.
„O lucrare reuşită reduce factura cu 30 la sută”
Acesta este cazul ideal, potrivit inginerului. „O lucrare de montare a repartitoarelor reuşită aduce o factură la încălzire cu până la 30 la sută mai mică. Această economie se realizează în cazul folosirii reţetei corecte de montare a repartitoarelor: presetarea robineţilor termostataţi, invetarierea strictă a instalaţiei de încălzire din imobil, realizarea echilibrării hidraulice pe coloane, izolarea termică a subsolului şi montarea repartitorului etalon corect”, a explicat Tudor Rusu.
O greşeală, oricât de mică, făcută chiar şi într-una dintre etapele enumerate mai sus are efecte devastatoare asupra facturilor individuale la încălzire.
Adio, economii! Bun venit, facturi umflate!
„Să analizăm, în ordinea importanţei, principalele cauze care duc la facturi de încălzire mari! Prima este echilibrarea hidraulică. Odată cu contorizarea la nivel de apartament a energiei termice pentru încălzire se impune din punct de vedere legal şi tehnic echilibrarea hidraulică a instalaţiilor interioare. Se admite neefectuarea echilibrării hidraulice în cazul în care nu s-au adus modificări la instalaţiile interioare de încălzire din imobil faţă de proiectul iniţial. Aceasta este obligaţia firmelor care exploatează repartitoarele de costuri (pe cheltuiala beneficiarului, a asociaţiei de proprietari) şi este stipulată în legislaţie.
Ce înseamnă echilibrarea hidraulică? Să zicem că, la un moment dat, toate repartitoarele dintr-un bloc sunt închise. Ei bine, dacă echilibrarea hidraulică este realizată, gigacalorimetrul de la limita de proprietate este atunci pe zero. Dacă ea nu este realizată, el înregistrează agentul termic recirculat în instalaţie ca şi cum ar fi consumat. La ora actuală, nu cunosc să existe proiecte de echilibrare hidraulică finalizate în oraş. Din cauză că ele implică un volum de muncă foarte mare, firmele de repartitoare - care nu fac faţă nici acum, cu montarea şi citirea repartitoarelor - descurajează asociaţiile să ceară echilibrări, cerându-le sume foarte mari pentru aceste operaţiuni”, a explicat inginerul Tudor Rusu.
„A doua cauză care duce la facturi mari o reprezintă realizarea incorectă a inventarierii termice. Această obligaţie a asociaţiei de proprietari este privită prea uşor de personalul asociaţiilor, fapt pentru care în multe cazuri predau inventare făcute «pe genunchi», fără să fi coborât măcar în subsoluri. A treia cauză este neizolarea instalaţiei de încălzire de la subsol, pentru a limita pierderile de căldură, operaţiune care cade în sarcina locatarilor. E ca şi cum am dormi cu becul aprins şi mai apoi nu am vrea să plătim factura pentru că nu am folosit lumina. A patra şi ultima cauză care generează facturi mari este aceea că citirea repartitoarelor nu se face de către personalul firmelor de repartitoare faptic, ci de la uşă sau prin telefon. Eu, unul, cred că personalul care deserveşte repartitoarele de costuri este prea mic pentru volumul de muncă foarte mare. Şi e păcat pentru că, în alte locuri, acest concept tehnic este funcţional”, a spus Tudor Rusu.
„Indexul trebuie citit în fiecare lună!”
Fenomenul citirii „din uşă” a repartitoarelor a fost semnalat şi de Stelian Dragomir, un gălăţean din Asociaţia de Proprietari nr. 119 bis. „Cititorii nici nu intră în casă. Stau la uşă şi aşteaptă să le dăm noi indexul. Asta favorizează furtul de căldură”, s-a plâns Stelian Dragomir.
Tudor Rusu a subliniat, la rândul său, importanţa citirii exacte a repartitoarelor. „Repartitoarele trebuie citite lunar pentru că nu sunt precum apometrele. Nu avem de-a face cu mărimi fizice (cum sunt metrii cubi), pe care le putem regulariza de la o lună la alta, ci cu unităţi ponderate - rezultat al calculului unor coeficienţi care ţin de temperatură, amplasarea camerei, tipul de calorifer, materialul din care acesta este fabricat etc. Ca să facem o analogie, să zicem că avem o remorcă cu boabe de porumb. Îi cunoaştem greutatea, însă alegem să împărţim boabele cu cana. Ştim că dăm zece căni de boabe de porumb, nu şi câte kilograme. Luna viitoare, însă, nu mai împărţim boabele cu cana, ci cu ibricul. Aşadar, lucrând cu unităţi ponderate, nu se poate face o regularizare de la o lună la alta, de aceea este foarte important ca repartitoarele să fie citite corect şi la timp”, a explicat inginerul. „Cred că la ora actuală am reuşit sa montăm GPS pe căruţă. Este funcţional. Căruţa trebuie cizelată pentru a deveni limuzină şi pentru a ne bucura de facilităţile GPS-ului”, a încheiat Tudor Rusu.
Repartitorul a fost inventat în anul 1924
Potrivit datelor culese de inginerul Tudor Rusu, primul repartitor de costuri a fost patentat în anul 1924 de fraţii danezi Clorius. A fost acceptat şi introdus apoi în peste 20 de ţări, între care Germania, Slovenia, Croaţia şi, evident, Danemarca, ce apelează la acest tip de servicii şi astăzi.
DE CE TREBUIE SA APARTINEM UNEI ASOCIATII?
In cadrul discutiilor cu proprietarii privind necesitatea modificarii sistemului defectuos de administrare a asociatiilor de proprietari, de foarte multe ori mi-au fost puse urmatoarele intrebari:
1. De ce, daca sunt debransat de la sistemul centralizat de utilitati publice, am apa si gaze racordate separat, trebuie sa platesc si sa fac parte din asociatia de proprietari?
2. Totodata de foarte multe ori s-a pus problema contractelor individuale pentru utilitati, daca sunt sau nu posibile.
Nu cred ca este suficient sa prezint un raspuns pozitiv sau negativ la aceste intrebari, cat faptul de a intelege care ar fi de fapt avantajele sau dezavantajele unor astfel de masuri si bineinteles beneficiile, daca acestea ar fi reale. Cred insa ca acest subiect am sa-l abordez in alt articol. Deocamdata am sa incerc sa raspund la cele doua intrebari, avand in vedere aspectele legislative.
1. Din pacate, debransarea de la sistemele comune de distribuire a utilitatilor nu ne absolva si de obligatiile si raspunderile conferite prin lege, ba mai mult, se diminueaza capacitatea juridica si economica de a face fata unor eventuale probleme privind coproprietatea. Desi am vazut ca mult persoane au procedat in acest fel, considerand ca astfel au capatat o oarecare independenta si nu-i mai intereseaza ce se intampla cu proprietatea comuna, precum si faptul ca nu mai au batai de cap din cauza vecinilor, din pacate, este doar o falsa impresie si denota si un caracter de individualism. Acest lucru contravine cu prevederile legale din Codul civil.
Odata cu intrarea in posesia unui drept de proprietate individuala asupra unui apartament ce face parte dintr-un ansamblu imobiliare, in mod obligatoriu in conformitate cu Codul civil, proprietarul mai capata un drept proprietate pe cote parti (coproprietate) asupra proprietatii comune, fiind totodata un tip de coproprietate fortata. Prin art. 659 din Codul civil sunt reglementate si dreptul si obligatia de constituire in forma asociativa.
Un alt aspect negativ este raportul dintre drepturile si obligatiile proprietarilor, atat in conformitate cu reglementarile Codului civil, cat si conform Legii nr. 230/2007. Acest raport este unul extrem de dezechilibrat datorita numarului mare de obligatii si raspunderi comparativ cu drepturile proprietarilor.
Fac aceasta mentiune deoarece in calitatea individuala comparativ cu cea de membru al asociatiei numarul de drepturi scade proportional. Astfel, la cele extrem de putine drepturi conferite in ceea ce priveste proprietatea individuala, se mai adauga unul sau doua drepturi limitative in ceea ce priveste coproprietatea, plus inca doua sau trei drepturi pe care proprietarul le mai capata odata cu statutul de membru al asociatiei de proprietari. Din pacate, in cea ce priveste raporturile care au existat in ultmii ani intre membrii asociatiei si administrator, precum si marile disfunctionalitati care au aparut ne deterrmina sa consideram ca aceste putine drepturi conferite nu ne-au aparat intersele niciodata.
Avand in vedere ca, atunci cand administratorul sau chiar presedintele asociatiei incalca drepturile proprietarilor, instanta judecatoreasca este singura in masura sa dispuna, iar procesul este de durata si anevoios, multi proprietari s-au resemnat sau au ales sa se razbune pe asociatie prin intarzierile la plata.
Iar adevarul cel mai dureros este ca aceste drepturi de proprietate nu au nicio valoare in raporturile dintre proprietari si furnizorii de utilitati.
Totodata cadrul legislativ care reglementeaza forma de posesiune a coproprietatii nu ofera si alternative de administrare in afara de forma asociativa. Din pacate desi asociatia este o organizatie deschisa a carui obiectiv este realizarii unor activitati de interes general sau comunitar, dar si al unor activitati desfasurate in interes personal, nepatrimonial al membrilor lor, usile au fost atat de larg deschise incat s-a pierdut total controlul asupra lor.
2. In ceea ce priveste posibilitatea de a incheia fiecare proprietar un contract individual pentru consumul de utilitati, pot sa spun ca da, este recomandabil, are avantaje dar si dezavantaje si totodata implica si costuri suplimentare. Poate ar fi bine ca in alt articol sa abrodam acest subiect impreuna.
Cred ca adevarata intrebare pe care am putea sa o punem cu totii este:
“Ce putem face, si cum, ca sa imbunatatim sistemul de administrare si astfel sa scapam de una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta societatea romaneasca din intreaga tara, in viata de zi cu zi?”
1. De ce, daca sunt debransat de la sistemul centralizat de utilitati publice, am apa si gaze racordate separat, trebuie sa platesc si sa fac parte din asociatia de proprietari?
2. Totodata de foarte multe ori s-a pus problema contractelor individuale pentru utilitati, daca sunt sau nu posibile.
Nu cred ca este suficient sa prezint un raspuns pozitiv sau negativ la aceste intrebari, cat faptul de a intelege care ar fi de fapt avantajele sau dezavantajele unor astfel de masuri si bineinteles beneficiile, daca acestea ar fi reale. Cred insa ca acest subiect am sa-l abordez in alt articol. Deocamdata am sa incerc sa raspund la cele doua intrebari, avand in vedere aspectele legislative.
1. Din pacate, debransarea de la sistemele comune de distribuire a utilitatilor nu ne absolva si de obligatiile si raspunderile conferite prin lege, ba mai mult, se diminueaza capacitatea juridica si economica de a face fata unor eventuale probleme privind coproprietatea. Desi am vazut ca mult persoane au procedat in acest fel, considerand ca astfel au capatat o oarecare independenta si nu-i mai intereseaza ce se intampla cu proprietatea comuna, precum si faptul ca nu mai au batai de cap din cauza vecinilor, din pacate, este doar o falsa impresie si denota si un caracter de individualism. Acest lucru contravine cu prevederile legale din Codul civil.
Odata cu intrarea in posesia unui drept de proprietate individuala asupra unui apartament ce face parte dintr-un ansamblu imobiliare, in mod obligatoriu in conformitate cu Codul civil, proprietarul mai capata un drept proprietate pe cote parti (coproprietate) asupra proprietatii comune, fiind totodata un tip de coproprietate fortata. Prin art. 659 din Codul civil sunt reglementate si dreptul si obligatia de constituire in forma asociativa.
Un alt aspect negativ este raportul dintre drepturile si obligatiile proprietarilor, atat in conformitate cu reglementarile Codului civil, cat si conform Legii nr. 230/2007. Acest raport este unul extrem de dezechilibrat datorita numarului mare de obligatii si raspunderi comparativ cu drepturile proprietarilor.
Fac aceasta mentiune deoarece in calitatea individuala comparativ cu cea de membru al asociatiei numarul de drepturi scade proportional. Astfel, la cele extrem de putine drepturi conferite in ceea ce priveste proprietatea individuala, se mai adauga unul sau doua drepturi limitative in ceea ce priveste coproprietatea, plus inca doua sau trei drepturi pe care proprietarul le mai capata odata cu statutul de membru al asociatiei de proprietari. Din pacate, in cea ce priveste raporturile care au existat in ultmii ani intre membrii asociatiei si administrator, precum si marile disfunctionalitati care au aparut ne deterrmina sa consideram ca aceste putine drepturi conferite nu ne-au aparat intersele niciodata.
Avand in vedere ca, atunci cand administratorul sau chiar presedintele asociatiei incalca drepturile proprietarilor, instanta judecatoreasca este singura in masura sa dispuna, iar procesul este de durata si anevoios, multi proprietari s-au resemnat sau au ales sa se razbune pe asociatie prin intarzierile la plata.
Iar adevarul cel mai dureros este ca aceste drepturi de proprietate nu au nicio valoare in raporturile dintre proprietari si furnizorii de utilitati.
Totodata cadrul legislativ care reglementeaza forma de posesiune a coproprietatii nu ofera si alternative de administrare in afara de forma asociativa. Din pacate desi asociatia este o organizatie deschisa a carui obiectiv este realizarii unor activitati de interes general sau comunitar, dar si al unor activitati desfasurate in interes personal, nepatrimonial al membrilor lor, usile au fost atat de larg deschise incat s-a pierdut total controlul asupra lor.
2. In ceea ce priveste posibilitatea de a incheia fiecare proprietar un contract individual pentru consumul de utilitati, pot sa spun ca da, este recomandabil, are avantaje dar si dezavantaje si totodata implica si costuri suplimentare. Poate ar fi bine ca in alt articol sa abrodam acest subiect impreuna.
Cred ca adevarata intrebare pe care am putea sa o punem cu totii este:
“Ce putem face, si cum, ca sa imbunatatim sistemul de administrare si astfel sa scapam de una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta societatea romaneasca din intreaga tara, in viata de zi cu zi?”
marți, 10 ianuarie 2012
REPARTITOARE
http://www.viata-libera.ro/societate/26102-facturi-ametitoare-revolta-impotriva-repartitoarelor
luni, 9 ianuarie 2012
REABILITARE TERMICA
REABILITAREA TERMICĂ A BLOCURILOR DE LOCUINŢE 1
1. De ce reabilitare termică?
Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţeun program promovat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale.
• Majoritatea blocurilor de locuinţe din România, construite după proiecte elaborate în perioada 1950 – 1990, prezintă un nivel scăzut de izolare termică, iar aceasta se traduce în facturi mari pentru încălzire.
• Pe perioada iernii, mare parte din căldura unui apartament se pierde din cauza gradului redus de izolare termică, deşi locatarii o plătesc.
• Un apartament cu 2 camere dintr-un bloc din România consumă de două ori mai multă energie termică decât un apartament din alte ţări europene. Acest lucru duce la facturi mari la întreţinere.
• Reabilitarea termică a blocului în care locuiţi va reduce factura de întreţinere pe perioada iernii cu până la 40%.
• Pe timp de vară, locuinţele izolate asigură confortul termic fără cheltuieli suplimentare pentru aerul condiţionat.
• Reabilitarea termică duce la dispariţia fenomenului de igrasie.
• Reabilitarea termică presupune şi refacerea faţadelor blocurilor. În prezent elementele de construcţii ale faţadelor sunt în cele mai multe cazuri deteriorate şi cu potenţial risc de prăbuşire. În urma reabilitării, mediul în care trăim se va înfrumuseţa considerabil.
Avantajele comunitaţii ca urmare a reabilitării termice a blocurilor de locuinţe sunt:
- reducerea cheltuielilor cu combustibilii; banii economisiţi vor fi folosiţi pentru alte proiecte locale importante;
- crearea de noi locuri de muncă în domeniul construcţiilor;
- protejarea mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
- schimbarea aspectului blocurilor de locuinţe şi implicit al localităţilor.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, în colaborare cu autorităţile administraţiei locale, îşi propune ca un număr cât mai mare de blocuri de locuinţe din România să intre în Programul Naţional de Reabilitare Termică.
2 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei
REABILITAREA TERMICĂ A BLOCURILOR DE LOCUINŢE
2. Ce presupune reabilitarea termică?
Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe presupune:
• izolarea termică a pereţilor exteriori;
• înlocuirea ferestrelor şi a uşilor exterioare existente, inclusiv tâmplăria aferentă accesului în blocul de locuinţe, cu tâmplărie performantă energetic;
•termo-hidroizolarea terasei/termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul existentei şarpantei;
• izolarea termică a planşeului peste subsol,
în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la parter;
• lucrări de demontare a instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele/terasa blocului de locuinţe, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de izolare termică;
• lucrări de refacere a finisajelor anvelopei;
În funcţie de rezultatele expertizei tehnice şi auditului energetic efectuat asupra blocului, la aceste lucrări se mai pot adăuga :
• lucrări de reparaţii la elementele de construcţie care prezintă potenţial pericol de desprindere şi/sau afectează funcţionalitatea blocului de locuinţe, inclusiv de refacere în zonele de intervenţie;
• lucrări de intervenţie la instalaţia de distribuţie a agentului termic pentru încălzire aferentă părţilor comune ale blocului de locuinţe.
Cui se adresează programul de reabilitare termică?
Asociaţiilor de proprietari care doresc să crească performanţa energetică a blocurilor de locuinţe care au fost construite pe baza unui proiect elaborat în perioada 1950-1990, indiferent de sistemul de încălzire al acestora.
3
3. Cât costă reabilitarea termică?
Execuţia lucrărilor de intervenţie se finanţează astfel:
Asociaţia de proprietari plăteşte 20% din costul total al executării lucrărilor de intervenţie.
Procentul de 20% din totalul lucrărilor de execuţie se împarte între toţi proprietarii, fiecăruia revenindu-i o cotă parte în funcţie de
cota parte indiviză ce revine fiecărui proprietar.
În cazul în care unul sau mai mulţi proprietari din cadrul asociaţiei de proprietari nu îşi pot achita partea ce le revine, primăria locală poate prelua parţial sau integral costurile şi poate decide modul în care se vor recupera acestea.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei
Autorităţile administraţiei publice locale
Asociaţiile de proprietari
Restul de 80% din costul total al executării lucrărilor de intervenţie este asigurat de la bugetul de stat şi cel local:
• 50% de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, în limita fondurilor aprobate anual pentru Programul de reabilitare termică.
• 30% de la bugetul local, în limita fondurilor aprobate anual pentru Programul de reabilitare termică.
Expertiza tehnică, auditul energetic şi proiectarea lucrărilor de reabilitare termică se asigură din fonduri de la bugetele locale.
4 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei
20%
Primarii municipiilor, oraşelor, comunelor, precum şi cei ai sectoarelor municipiului Bucureşti coordonează programul de reabilitare la nivel local, având următoarele responsabilităţi:
1.Identificarea blocurilor de locuinţe construite după proiecte elaborate în perioada 1950-1990 şi inventarierea acestora.
2.Completarea fişei tehnice pentru fiecare bloc de locuinţe identificat.
3.Actualizarea lunară a bazei de date şi punerea la dispoziţia Ministerului Dezvoltării Regionale si Locuinţei a datelor şi a informaţiilor din baza de date.
4.Înştiinţarea asociaţiilor de proprietari asupra posibilităţii înscrierii în programul local multianual de reabilitare termică.
5.Transmiterea proiectului de contract de mandat semnat de coordonatorul local (primar), în două exemplare originale.
6.Centralizarea solicitărilor asociaţiilor de proprietari şi întocmirea programului local.
7. Asigurarea procedurii de achiziţie publică pentru achiziţionarea serviciilor de:
• expertizare tehnică,
• audit energetic şi emiterea certificatului de performanţă energetică a blocului de locuinţe,
• elaborarea documentaţiei de avizare pentru lucrările de intervenţie,
• elaborarea documentaţiei tehnice pentru autorizarea lucrărilor şi obţinerea avizelor,
• întocmirea proiectului tehnic al lucrării,
• elaborarea caietului de sarcini pentru contractul de executare a lucrărilor.
8. Propunerea către consiliul local a aprobării indicatorilor tehnico–economici pentru fiecare
clădire în parte.
9. Asigurarea cu prioritate, din bugetul local, a cotei părţi ce revine autorităţilor locale pentru executarea şi finalizarea lucrărilor de intervenţie stabilite.
10. Transmiterea notificării de aprobare a indicatorilor tehnici economici ai lucrării de reabilitare către asociaţia de proprietari şi, de asemenea, transmiterea actului adiţional al contractului de mandat. Actul adiţional conţine informaţii detaliate cu privire la tipurile de lucrări ce vor fi efectuate, costurile acestora şi, nu în ultimul rând, clasa energetică urmărită a fi atinsă prin intermediul lucrărilor.
11. Emiterea autorizaţiei de construcţie.
12. Asigurarea realizării procedurii de achiziţie si de contractare a executării lucrărilor de intervenţie.
13. Aprobarea lunară a decontului justificativ întocmit de executanţii lucrărilor de intervenţie.
14. Asigurarea, alături de preşedintele asociaţiei de proprietari, a urmăririi şi verificării executării ucrărilor prin diriginţii de şantier.
15.Organizarea recepţiei lucrărilor, cu participarea reprezentantului desemnat al asociaţiei de proprietari şi transmiterea către acesta din urmă a noului certificat de performanţă energetică a blocului. Certificatul trebuie să cuprindă consumul anual specific pentru încălzirea blocului izolat.
16.Organizarea, după expirarea perioadei de garanţie de bună execuţie (3 ani), a recepţiei finale a lucrării, cu participarea reprezentantului desemnat de asociaţia de proprietari.
5. Ce paşi trebuiesc urmaţi de asociaţia de proprietari?
1.Convocarea adunării generale a proprietarilor, prin afişarea la avizierul asociaţiei a înştiinţării primite de la coordonatorul local şi a contractului de mandat.
2.Aprobarea de către adunarea generală a înscrierii blocului în programul local. Decizia se ia cu majoritate de voturi din partea proprietarilor.
3.Semnarea, de către preşedintele asociaţiei, a contractului de mandat şi solicitarea înscrierii blocului în programul local.
4.Afişarea la avizierul asociaţiei a indicatorilor tehnico-economici ai lucrării de intervenţie şi a actului adiţional al contractului. Pe baza acestor indicatori se va stabili cota de participare a fiecărui proprietar la fondul de reparaţii.
5.Transmiterea, în cel mult 30 de zile lucrătoare de la primirea notificării, a actului adiţional semnat şi a hotărârii adunării generale a proprietarilor.
Netransmiterea acestor documente duce la rezilierea contractului de mandat încheiat de coordonatorul local cu asociaţia de proprietari.
6.Constituirea fondului de reparaţii de către preşedintele asociaţiei de proprietari.
7.Asigurarea măsurilor organizatorice pentru continuarea lucrărilor conform graficului de execuţie stabilit.
8.Participarea la recepţia lucrărilor de intervenţie, la invitaţia coordonatorului local.
9.Participarea, alături de coodonatorul local, la recepţia finală a lucrărilor, organizată după expirarea perioadei de bună execuţie (3 ani).
7. Cum funcţionează programul naţional?
ETAPE ŞI ACŢIUNI
Etapa I - IDENTIFICAREA ŞI INVENTARIEREA
BLOCURILOR DE LOCUINŢE Etapa II – ÎNŞTIINŢAREA ASOCIAŢIILOR DE PROPRIETARI DE CĂTRE COORDONATORII LOCALI PRIVIND ÎNSCRIEREA ÎN PROGRAMUL LOCAL
Coordonatorul local
1. identifică blocurile de locuinţe construite după proiecte elaborate în perioada 1950-1990,
2. completează fişele tehnice pentru fiecare bloc de locuinţe identificat (anexa 1 la normele metoodologice),
3. inventariază blocurile de locuinţe identificate pe cartiere/cvartale/puncte termice,
4. grupează blocurile de locuinţe inventariate după regimuri de înălţime până la P+4 etaje inclusiv şi respectiv, peste P+4 etaje,
5. pune la dispoziţia Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei informaţiile din baza de date. Coordonatorul local
1. înştiinţează asociaţiile de proprietari cu privire la posibilitatea de înscriere în Programul local şi transmite contractul de mandat semnat de coordonatorul local,
Asociaţia de proprietari
2. Preşedintele fiecărei asociaţii de proprietari notificate afişează, la avizierul asociaţiei, înştiinţarea şi proiectul contractului de mandat.
3. Preşedintele convoacă, în condiţiile legii, adunarea generală a proprietarilor.
4. Adunarea generală a proprietarilor hotărăşte, cu acordul majorităţii membrilor asociaţiei, înscrierea în programul local şi semnarea contractului trimis de coordonatorul local.
Asociaţia de proprietari
MDRL MDRL
Etapa III – HOTĂRÂREA ADUNĂRII GENERALE A PROPRIETARILOR DE ÎNSCRIERE ÎN PROGRAMUL LOCAL
Etapa IV. PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE INTERVENŢIE
Asociaţia de proprietari
1. Preşedintele asociaţiei, în baza mandatului şi a hotărârii adunării generale, semnează contractul de mandat.
2. Preşedintele asociaţiei solicită în scris coordonatorului local înscrierea în programul local. Solicitarea este însoţită de: contractul de mandat semnat, hotărârea privind înscrierea in programul local si lista proprietarilor din imobil (anexele 5 si 6 la normele metodologice). Coordonatorul local
1. Atribuie printr-un contract de servicii efectuarea de către un expert tehnic a următoarelor servicii: expertiza tehnică, auditul energetic, întocmirea documentaţiei de avizare, întocmirea proiectului tehnic de execuţie, elaborarea caietului de sarcini pentru executarea lucrărilor de intervenţie (anexele 7, 8 şi 9 la normele metodologice).
2. Supune aprobării consiliului local, indicatorii tehnico -economici pentru fiecare obiectiv in parte.
3. Completează actul adiţional la contractul de mandat cu informaţii referitoare la valoarea lucrării, durata de execuţie şi sumele aferente cotelor ce revin asociaţiei de proprietari, autorităţii locale şi MDRL.
4. Notifică asociaţia de proprietari cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici şi transmite acesteia actul adiţional semnat în două exemplare (anexa nr. 10 la normele metodologice),
Coordonatorul local
3. Centralizează solicitările asociaţiilor de proprietari.
4. Întocmeşte programul local pe care îl supune aprobării consiliului local.
MDRL
5. Fundamentează şi prezintă Ministerului Finanţelor Publice propunerile pentru includerea în proiectul bugetului de stat a sumei necesare pentru finanţarea executării lucrărilor de intervenţie.
Asociaţia de proprietari
5. Preşedintele asociaţiei afişează la avizierul asociaţiei notificarea şi proiectul actului adiţional la contractul de mandat şi convoacă adunarea generală.
6. Adunarea generală hotărăşte, cu acordul majorităţii proprietarilor, semnarea actului adiţional şi stabileşte cota de participare a fiecărui proprietar.
7. Preşedintele asociaţiei transmite coordonatorului local, în cel mult 30 de zile lucrătoare de la data primirii notificării, actul adiţional semnat însoţit de hotărârea adunării generale (anexa 11 la normele metodologice).
Etapa V. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE INTERVENŢIE
Coordonatorul local
1. Contractează lucrările de intervenţie.
2. Verifică documentele de plată, întocmeşte decontul justificativ lunar.
3. Solicita MDRL şi asociaţiei de proprietari, în baza decontului justificativ lunar, virarea cotelor părţi ce le revin,în condiţiile legii, pentru plata lucrărilor executate.
4. Efectuează plata, conform decontului justificativ lunar, în contul contractorului, pentru execuţia lucrărilor de intervenţie.
5. Asigură luarea măsurilor tehnico-organizatorice şi financiare care îi revin pentru continuarea lucrărilor conform graficului de execuţie stabilit.
Coordonatorul local
8. Emite autorizaţia de construire.
9. Asigură întocmirea şi verificarea proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie.
10. Elaborează caietul de sarcini pentru atribuirea contractului de execuţie.
MDRL
Asociaţia de proprietari
5. Virează lunar din fondul de reparaţii al asociaţiei în contul special al coordonatorului local suma de plată ce îi revine, conform legii, din decontul justificativ.
Coordonatorul local
6. Urmăreşte şi verifică executarea lucrărilor de intervenţie prin diriginţi de şantier autorizaţi.
Etapa VI. RECEPŢIA LUCRĂRILOR ŞI ELIBERAREA CERTIFICATULUI DE PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ
Asociaţia de proprietari
6. Asigură luarea măsurilor tehnico-organizatoice şi financiare care îi revin pentru continuarea lucrărilor conform graficului de execuţie stabilit. Coordonatorul local
1. Organizează recepţia lucrărilor de intervenţie.
MDRL Asociaţia de proprietari
1. Participă la recepţia lucrărilor de intervenţie.
Coordonatorul local
2. Pune la dispoziţia asociaţiei de proprietari certificatul de performanţă energetică cu evidenţierea consumului anual specific pentru încălzirea blocului.
Organizează recepţia finală, după expirarea perioadei de garanţie de bună execuţie de 3 ani.
Asociaţia de proprietari
3. Participă la recepţia finală, după expirarea
perioadei de garanţie de bună execuţie de 3 ani.
MDRL
4. Centralizează şi cuantifică, prin INCERC, efectele economiei de energie asupra mediului.
AM PRELUAT ACESTE INFORMATII DE PE SITE-UL MINISTERULUI DEZVOLTARII IN SPERANTA CA POATE INTERESEAZA PE PROPRIETARII DIN MUNICIPIUL GALATI.
TOTODATA IN SPERANTA CA ORASUL NOSTRU SA BENEFICIEZE DE ACESTE FACILITATI IMI EXPRIM DISPONIBILITATEA DE A AJUTA LA INTOCMIREA ACESTOR DOCUMENTE
CONDREA NARCISA
TEL. 0724 149 040
1. De ce reabilitare termică?
Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţeun program promovat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale.
• Majoritatea blocurilor de locuinţe din România, construite după proiecte elaborate în perioada 1950 – 1990, prezintă un nivel scăzut de izolare termică, iar aceasta se traduce în facturi mari pentru încălzire.
• Pe perioada iernii, mare parte din căldura unui apartament se pierde din cauza gradului redus de izolare termică, deşi locatarii o plătesc.
• Un apartament cu 2 camere dintr-un bloc din România consumă de două ori mai multă energie termică decât un apartament din alte ţări europene. Acest lucru duce la facturi mari la întreţinere.
• Reabilitarea termică a blocului în care locuiţi va reduce factura de întreţinere pe perioada iernii cu până la 40%.
• Pe timp de vară, locuinţele izolate asigură confortul termic fără cheltuieli suplimentare pentru aerul condiţionat.
• Reabilitarea termică duce la dispariţia fenomenului de igrasie.
• Reabilitarea termică presupune şi refacerea faţadelor blocurilor. În prezent elementele de construcţii ale faţadelor sunt în cele mai multe cazuri deteriorate şi cu potenţial risc de prăbuşire. În urma reabilitării, mediul în care trăim se va înfrumuseţa considerabil.
Avantajele comunitaţii ca urmare a reabilitării termice a blocurilor de locuinţe sunt:
- reducerea cheltuielilor cu combustibilii; banii economisiţi vor fi folosiţi pentru alte proiecte locale importante;
- crearea de noi locuri de muncă în domeniul construcţiilor;
- protejarea mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
- schimbarea aspectului blocurilor de locuinţe şi implicit al localităţilor.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, în colaborare cu autorităţile administraţiei locale, îşi propune ca un număr cât mai mare de blocuri de locuinţe din România să intre în Programul Naţional de Reabilitare Termică.
2 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei
REABILITAREA TERMICĂ A BLOCURILOR DE LOCUINŢE
2. Ce presupune reabilitarea termică?
Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe presupune:
• izolarea termică a pereţilor exteriori;
• înlocuirea ferestrelor şi a uşilor exterioare existente, inclusiv tâmplăria aferentă accesului în blocul de locuinţe, cu tâmplărie performantă energetic;
•termo-hidroizolarea terasei/termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul existentei şarpantei;
• izolarea termică a planşeului peste subsol,
în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la parter;
• lucrări de demontare a instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele/terasa blocului de locuinţe, precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de izolare termică;
• lucrări de refacere a finisajelor anvelopei;
În funcţie de rezultatele expertizei tehnice şi auditului energetic efectuat asupra blocului, la aceste lucrări se mai pot adăuga :
• lucrări de reparaţii la elementele de construcţie care prezintă potenţial pericol de desprindere şi/sau afectează funcţionalitatea blocului de locuinţe, inclusiv de refacere în zonele de intervenţie;
• lucrări de intervenţie la instalaţia de distribuţie a agentului termic pentru încălzire aferentă părţilor comune ale blocului de locuinţe.
Cui se adresează programul de reabilitare termică?
Asociaţiilor de proprietari care doresc să crească performanţa energetică a blocurilor de locuinţe care au fost construite pe baza unui proiect elaborat în perioada 1950-1990, indiferent de sistemul de încălzire al acestora.
3
3. Cât costă reabilitarea termică?
Execuţia lucrărilor de intervenţie se finanţează astfel:
Asociaţia de proprietari plăteşte 20% din costul total al executării lucrărilor de intervenţie.
Procentul de 20% din totalul lucrărilor de execuţie se împarte între toţi proprietarii, fiecăruia revenindu-i o cotă parte în funcţie de
cota parte indiviză ce revine fiecărui proprietar.
În cazul în care unul sau mai mulţi proprietari din cadrul asociaţiei de proprietari nu îşi pot achita partea ce le revine, primăria locală poate prelua parţial sau integral costurile şi poate decide modul în care se vor recupera acestea.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei
Autorităţile administraţiei publice locale
Asociaţiile de proprietari
Restul de 80% din costul total al executării lucrărilor de intervenţie este asigurat de la bugetul de stat şi cel local:
• 50% de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, în limita fondurilor aprobate anual pentru Programul de reabilitare termică.
• 30% de la bugetul local, în limita fondurilor aprobate anual pentru Programul de reabilitare termică.
Expertiza tehnică, auditul energetic şi proiectarea lucrărilor de reabilitare termică se asigură din fonduri de la bugetele locale.
4 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei
20%
Primarii municipiilor, oraşelor, comunelor, precum şi cei ai sectoarelor municipiului Bucureşti coordonează programul de reabilitare la nivel local, având următoarele responsabilităţi:
1.Identificarea blocurilor de locuinţe construite după proiecte elaborate în perioada 1950-1990 şi inventarierea acestora.
2.Completarea fişei tehnice pentru fiecare bloc de locuinţe identificat.
3.Actualizarea lunară a bazei de date şi punerea la dispoziţia Ministerului Dezvoltării Regionale si Locuinţei a datelor şi a informaţiilor din baza de date.
4.Înştiinţarea asociaţiilor de proprietari asupra posibilităţii înscrierii în programul local multianual de reabilitare termică.
5.Transmiterea proiectului de contract de mandat semnat de coordonatorul local (primar), în două exemplare originale.
6.Centralizarea solicitărilor asociaţiilor de proprietari şi întocmirea programului local.
7. Asigurarea procedurii de achiziţie publică pentru achiziţionarea serviciilor de:
• expertizare tehnică,
• audit energetic şi emiterea certificatului de performanţă energetică a blocului de locuinţe,
• elaborarea documentaţiei de avizare pentru lucrările de intervenţie,
• elaborarea documentaţiei tehnice pentru autorizarea lucrărilor şi obţinerea avizelor,
• întocmirea proiectului tehnic al lucrării,
• elaborarea caietului de sarcini pentru contractul de executare a lucrărilor.
8. Propunerea către consiliul local a aprobării indicatorilor tehnico–economici pentru fiecare
clădire în parte.
9. Asigurarea cu prioritate, din bugetul local, a cotei părţi ce revine autorităţilor locale pentru executarea şi finalizarea lucrărilor de intervenţie stabilite.
10. Transmiterea notificării de aprobare a indicatorilor tehnici economici ai lucrării de reabilitare către asociaţia de proprietari şi, de asemenea, transmiterea actului adiţional al contractului de mandat. Actul adiţional conţine informaţii detaliate cu privire la tipurile de lucrări ce vor fi efectuate, costurile acestora şi, nu în ultimul rând, clasa energetică urmărită a fi atinsă prin intermediul lucrărilor.
11. Emiterea autorizaţiei de construcţie.
12. Asigurarea realizării procedurii de achiziţie si de contractare a executării lucrărilor de intervenţie.
13. Aprobarea lunară a decontului justificativ întocmit de executanţii lucrărilor de intervenţie.
14. Asigurarea, alături de preşedintele asociaţiei de proprietari, a urmăririi şi verificării executării ucrărilor prin diriginţii de şantier.
15.Organizarea recepţiei lucrărilor, cu participarea reprezentantului desemnat al asociaţiei de proprietari şi transmiterea către acesta din urmă a noului certificat de performanţă energetică a blocului. Certificatul trebuie să cuprindă consumul anual specific pentru încălzirea blocului izolat.
16.Organizarea, după expirarea perioadei de garanţie de bună execuţie (3 ani), a recepţiei finale a lucrării, cu participarea reprezentantului desemnat de asociaţia de proprietari.
5. Ce paşi trebuiesc urmaţi de asociaţia de proprietari?
1.Convocarea adunării generale a proprietarilor, prin afişarea la avizierul asociaţiei a înştiinţării primite de la coordonatorul local şi a contractului de mandat.
2.Aprobarea de către adunarea generală a înscrierii blocului în programul local. Decizia se ia cu majoritate de voturi din partea proprietarilor.
3.Semnarea, de către preşedintele asociaţiei, a contractului de mandat şi solicitarea înscrierii blocului în programul local.
4.Afişarea la avizierul asociaţiei a indicatorilor tehnico-economici ai lucrării de intervenţie şi a actului adiţional al contractului. Pe baza acestor indicatori se va stabili cota de participare a fiecărui proprietar la fondul de reparaţii.
5.Transmiterea, în cel mult 30 de zile lucrătoare de la primirea notificării, a actului adiţional semnat şi a hotărârii adunării generale a proprietarilor.
Netransmiterea acestor documente duce la rezilierea contractului de mandat încheiat de coordonatorul local cu asociaţia de proprietari.
6.Constituirea fondului de reparaţii de către preşedintele asociaţiei de proprietari.
7.Asigurarea măsurilor organizatorice pentru continuarea lucrărilor conform graficului de execuţie stabilit.
8.Participarea la recepţia lucrărilor de intervenţie, la invitaţia coordonatorului local.
9.Participarea, alături de coodonatorul local, la recepţia finală a lucrărilor, organizată după expirarea perioadei de bună execuţie (3 ani).
7. Cum funcţionează programul naţional?
ETAPE ŞI ACŢIUNI
Etapa I - IDENTIFICAREA ŞI INVENTARIEREA
BLOCURILOR DE LOCUINŢE Etapa II – ÎNŞTIINŢAREA ASOCIAŢIILOR DE PROPRIETARI DE CĂTRE COORDONATORII LOCALI PRIVIND ÎNSCRIEREA ÎN PROGRAMUL LOCAL
Coordonatorul local
1. identifică blocurile de locuinţe construite după proiecte elaborate în perioada 1950-1990,
2. completează fişele tehnice pentru fiecare bloc de locuinţe identificat (anexa 1 la normele metoodologice),
3. inventariază blocurile de locuinţe identificate pe cartiere/cvartale/puncte termice,
4. grupează blocurile de locuinţe inventariate după regimuri de înălţime până la P+4 etaje inclusiv şi respectiv, peste P+4 etaje,
5. pune la dispoziţia Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei informaţiile din baza de date. Coordonatorul local
1. înştiinţează asociaţiile de proprietari cu privire la posibilitatea de înscriere în Programul local şi transmite contractul de mandat semnat de coordonatorul local,
Asociaţia de proprietari
2. Preşedintele fiecărei asociaţii de proprietari notificate afişează, la avizierul asociaţiei, înştiinţarea şi proiectul contractului de mandat.
3. Preşedintele convoacă, în condiţiile legii, adunarea generală a proprietarilor.
4. Adunarea generală a proprietarilor hotărăşte, cu acordul majorităţii membrilor asociaţiei, înscrierea în programul local şi semnarea contractului trimis de coordonatorul local.
Asociaţia de proprietari
MDRL MDRL
Etapa III – HOTĂRÂREA ADUNĂRII GENERALE A PROPRIETARILOR DE ÎNSCRIERE ÎN PROGRAMUL LOCAL
Etapa IV. PROIECTAREA LUCRĂRILOR DE INTERVENŢIE
Asociaţia de proprietari
1. Preşedintele asociaţiei, în baza mandatului şi a hotărârii adunării generale, semnează contractul de mandat.
2. Preşedintele asociaţiei solicită în scris coordonatorului local înscrierea în programul local. Solicitarea este însoţită de: contractul de mandat semnat, hotărârea privind înscrierea in programul local si lista proprietarilor din imobil (anexele 5 si 6 la normele metodologice). Coordonatorul local
1. Atribuie printr-un contract de servicii efectuarea de către un expert tehnic a următoarelor servicii: expertiza tehnică, auditul energetic, întocmirea documentaţiei de avizare, întocmirea proiectului tehnic de execuţie, elaborarea caietului de sarcini pentru executarea lucrărilor de intervenţie (anexele 7, 8 şi 9 la normele metodologice).
2. Supune aprobării consiliului local, indicatorii tehnico -economici pentru fiecare obiectiv in parte.
3. Completează actul adiţional la contractul de mandat cu informaţii referitoare la valoarea lucrării, durata de execuţie şi sumele aferente cotelor ce revin asociaţiei de proprietari, autorităţii locale şi MDRL.
4. Notifică asociaţia de proprietari cu privire la aprobarea indicatorilor tehnico-economici şi transmite acesteia actul adiţional semnat în două exemplare (anexa nr. 10 la normele metodologice),
Coordonatorul local
3. Centralizează solicitările asociaţiilor de proprietari.
4. Întocmeşte programul local pe care îl supune aprobării consiliului local.
MDRL
5. Fundamentează şi prezintă Ministerului Finanţelor Publice propunerile pentru includerea în proiectul bugetului de stat a sumei necesare pentru finanţarea executării lucrărilor de intervenţie.
Asociaţia de proprietari
5. Preşedintele asociaţiei afişează la avizierul asociaţiei notificarea şi proiectul actului adiţional la contractul de mandat şi convoacă adunarea generală.
6. Adunarea generală hotărăşte, cu acordul majorităţii proprietarilor, semnarea actului adiţional şi stabileşte cota de participare a fiecărui proprietar.
7. Preşedintele asociaţiei transmite coordonatorului local, în cel mult 30 de zile lucrătoare de la data primirii notificării, actul adiţional semnat însoţit de hotărârea adunării generale (anexa 11 la normele metodologice).
Etapa V. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE INTERVENŢIE
Coordonatorul local
1. Contractează lucrările de intervenţie.
2. Verifică documentele de plată, întocmeşte decontul justificativ lunar.
3. Solicita MDRL şi asociaţiei de proprietari, în baza decontului justificativ lunar, virarea cotelor părţi ce le revin,în condiţiile legii, pentru plata lucrărilor executate.
4. Efectuează plata, conform decontului justificativ lunar, în contul contractorului, pentru execuţia lucrărilor de intervenţie.
5. Asigură luarea măsurilor tehnico-organizatorice şi financiare care îi revin pentru continuarea lucrărilor conform graficului de execuţie stabilit.
Coordonatorul local
8. Emite autorizaţia de construire.
9. Asigură întocmirea şi verificarea proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie.
10. Elaborează caietul de sarcini pentru atribuirea contractului de execuţie.
MDRL
Asociaţia de proprietari
5. Virează lunar din fondul de reparaţii al asociaţiei în contul special al coordonatorului local suma de plată ce îi revine, conform legii, din decontul justificativ.
Coordonatorul local
6. Urmăreşte şi verifică executarea lucrărilor de intervenţie prin diriginţi de şantier autorizaţi.
Etapa VI. RECEPŢIA LUCRĂRILOR ŞI ELIBERAREA CERTIFICATULUI DE PERFORMANŢĂ ENERGETICĂ
Asociaţia de proprietari
6. Asigură luarea măsurilor tehnico-organizatoice şi financiare care îi revin pentru continuarea lucrărilor conform graficului de execuţie stabilit. Coordonatorul local
1. Organizează recepţia lucrărilor de intervenţie.
MDRL Asociaţia de proprietari
1. Participă la recepţia lucrărilor de intervenţie.
Coordonatorul local
2. Pune la dispoziţia asociaţiei de proprietari certificatul de performanţă energetică cu evidenţierea consumului anual specific pentru încălzirea blocului.
Organizează recepţia finală, după expirarea perioadei de garanţie de bună execuţie de 3 ani.
Asociaţia de proprietari
3. Participă la recepţia finală, după expirarea
perioadei de garanţie de bună execuţie de 3 ani.
MDRL
4. Centralizează şi cuantifică, prin INCERC, efectele economiei de energie asupra mediului.
AM PRELUAT ACESTE INFORMATII DE PE SITE-UL MINISTERULUI DEZVOLTARII IN SPERANTA CA POATE INTERESEAZA PE PROPRIETARII DIN MUNICIPIUL GALATI.
TOTODATA IN SPERANTA CA ORASUL NOSTRU SA BENEFICIEZE DE ACESTE FACILITATI IMI EXPRIM DISPONIBILITATEA DE A AJUTA LA INTOCMIREA ACESTOR DOCUMENTE
CONDREA NARCISA
TEL. 0724 149 040
Abonați-vă la:
Postări (Atom)